Oda bucuriei vor zeii sa ne dea din huda,
Noi muritorii mancam chiftele de zei zamislite pe buda
Visand la nemurire papam orice traire cacata
De sfincter de zeu, pe fatza, fara prelata
Tinzand spre lumea lor, a fapturilor solare
Luam jet zambind, ne pisa zeii, din picioare.
Suntem visatori si patetici cautatori de comori
In jeg de dumnezei uzi la subsiori
Cautand in nemurire sa plasmuim iubire
Ne gasim arsi in cur, din nori, cu nesimtire.
Dar cine suntem noi, cei nascuti din gunoi
Si cu ce drept sa avem curcubee si flori ?
Noi cei legati de iluzii desarte
Cei care calcam pe praf de oase spre moarte.
Tu de-ai fi zeu, sau mai mult, Dumnezeu
N-ai defeca pe Pamant ca-n WeCeu ?
N-ai mictiona cantand, inventand noi planete
Peste fapturile goale nascute-n eprubete?
Spune-mi, vazandu-te de sus n-ai urina pe tine
Vazandu-te cazut si slab, si plin de suspine ?
Si-atunci la ce bun sa scriu frumoasa poezie ?
Aduceti doar va rog…MAI MULTA HARTIE
Ne vom sterge la cur cu haine de pandur,
Ne vom preface curati, asemeni unui fur
Si vom canta in cor o oda bucuriei
Plangand umbriti naiv de lacrima prostiei.
