Uneori.. deseori.. atunci cand lucrurile in viata ta par a incepe sa urmeze un drum, par a se aseza, a tinde spre ceva.. Ei se apropie de tine si incep sa-ti sopteasca. Soapta lor pare venita din stafundul sufletului tau, pare constiinta ta, pare rupta din tine. Inselatoare.. la fel de inselatoare de mii si mii de ani.. mai dulce decat mierea, te va abate de fiecare data din drumul ales si iti va fura totul. Pentru ca au fost mereu acolo, in interiorul tau, devorandu-te astfel incat sa nu simti, astfel incat sa ajungi.. sa nu mai simti. Dupa ce te golesc de tot ceea ce ai, te lasa singur in intuneric. Nimeni nu te mai aude. Nimanui nu-i mai pasa.
Linistea doare. Si nici Ei n-au plecat cu adevarat. S-au retras doar si asteapta ca niste hiene flamande sa te agati de ceva din nou, sa gasesti puterea sa te ridici, sa le dai ocazia sa se apropie din nou si sa-ti sopteasca iarasi in ureche.. “alege alt drum.. iti va fi bine.. detaseaza-te.. fericirea ta e ACOLO” .. aratandu-ti o directie iluzorie, ajutandu-te pentru a mia oara sa te ratacesti. Si ratacit ramai, umbland prin viata pe carari laturalnice, ascultand ca un caine credincios o voce care pare a-ti vorbi din strafundul sufletului si care .. nu e a ta. Esti o gazda. Nimic mai mult decat un vas care se umple cu ceea ce alege sa se umple. Pentru ca singurul lucru pe care il poti face.. este sa alegi.
Ei stiu sa se foloseasca de timp, facandu-ti-l potrivnic, ducandu-te pana in punctul in care nu mai crezi in trecut sau in viitor, ducandu-te pana acolo unde simti ca nici macar dreptul de a alege nu-ti mai apartine. Ei cauta gaurile din sufletul tau si le cimenteaza cu durere si regret, cu insatisfactie si boala, zambindu-ti din oglinda, cu propriul chip, cu propriul trup, zambindu-ti amar din interior. Ei stiu sa te faca sa tremuri in intuneric lasandu-te sa vezi franturi din ceea ce ei sunt, stiu sa te faca sa-i auzi uneori atunci cand e prea liniste, ei te pot face sa privesti intr-un punct fix minute in sir gandindu-te la inutilitatea tuturor lucrurilor si la nimicnicia vietii tale, asta e ceea ce fac Ei..soptesc.
Nu vor fi satisfacuti decat atunci cand tot Ei te vor trezi intr-o realitate crunta. Iti vor revela peste ani ca ai trait viata pe care ti-au ales-o Ei. Te vor pune in fata vietii pe care ar fi trebuit s-o traiesti urlandu-ti in urechi ..” e prea tarziu !!!”. Atunci .. pustiit si insangerat..tarat prin praf cu lanturi invizibile.. iti vei cauta motivatii. Milioane de motivatii, inutile, care nu pot da timpul inapoi o secunda. Sunt fericiti cei care trec in nefiinta in ignoranta, nestiind niciodata ca sufletele lor au fost un loc de joaca pentru demoni ..si blestemati intru eternitate cei care au inaintea mortii revelatia.
Acestia nu-si mai gasesc linistea intre lumi.. acestia s-au pierdut de ei .. de jumatatea lor.. pentru eternitate. Doar pentru ca o spun eu .. un simplu muritor, nu inseamna ca este asa. Dar daca nu ma insel … daca totusi nu ma insel .. crucea despre care vorbesc.. e de neridicat. Si da.. cea mai mare inselatorie a Diavolului a fost sa convinga omenirea ca el nu exista.
