Avem noi barbatii ceva defect in gene, nevoia de a musca, de a domina, de a claustrofobia pe altii, de a vana, de a face tot felul de lucruri specifice noua, cumva salbatice dar adaptate totusi la normele bunului simt in anul de gratie 2011, adica in cateva sute de mii de ani de evolutie am dobandit (unii) ceva ce se numeste frana. Ei bine…
Intr-una dintre zile prietena mea apare cu un schnautzer pitic in brate. O chestie mica, neagra, absolut adorabila care desi fetita a fost numita imediat Domnul Schnautzi. Desigur, nu era cainele nostru ci ne este lasat in grija periodic, dar trebuie spus ca a devenit un personaj. Ei bine… catelul, mic fiind si anume in varsta de vreo 7 luni, nu a dezvoltat sau nu a vrut sa dezvolte inca anumite… maniere. Cum ar fi intelesul pe deplin al expresiei “jos din pat !”
Pe moment ma uitam nauc la creatura din fata mea care ma privea cu ingamfare, cu mirare, cu plictis as indrazni sa spun in timp ce-i spuneam autoritar: JOS !
Revelatia a venit intr-una din zile, pe cand ma incaltam si micutul s-a gandit sa ma tachineze si sa-mi traga de sosete. Atunci am inteles ca sosetele pe care le folosisem deseori in chip de nunchakuri pe fratii mei mai mici ar putea functiona si pe micutul patruped. Asa ca am inceput sa le invart in jurul meu pe modelul elicopterului si sa-l pocnesc din cand in cand cu eleganta cand il prindeam. A fost primul moment in care am vazut groaza dar si …atentie…RESPECTUL… in ochii micutului.
Din acea clipa a fost suficient sa ridic o soseta ca el sa se retraga invins, cu capul plecat in cusca sa de plastic. Purtam stindardul, ma intelegeti ? Eram …king of the hill !
Singura problema a aparut in mintea mea in clipa in care prietena mea, martora scenelor, mi-a soptit din tocul usii: ” Bravo Toni ! Ai dominat un caine de 1 kilogram.”
He he, chiar daca-i hazlie intamplarea, se face ca dominarea cainilor ii benefica, atat pentru ei cat si pentru stapani. Cainii, prin constructia lor de la mama natura, cauta fie sa domine (caz care se intampla destul de des – din pacate – cu stapanii prea ingaduitori), fie se simt foarte confortabil si mai ales in siguranta in cazul in care stapanul ii domina, asta pentru ca familia devine haita cainelui si au instincte puternice ce tin de ierarhii.
Schnautzerii sunt foarte inteligenti si sunt foarte atasati si protecturi cu/si de familie, putin cam incapatanati dar, daca stapanii reusesc sa se impuna, au parte de un companion pe cinste.
Suni ca un posesor de caine : ) Multumesc pentru comentariu.
Pun pariu ca nu ai incotro si-l iubesti asa ” periculos” cum pare a fi!
chiar daca nu e al meu …. e absolut adorabil si imi e tare drag