Am renuntat la Facebook. Mi se pare o mizerie din toate punctele de vedere drept pentru care mi-am dezactivat contul. Al doilea. Cea mai mare magarie psihologica mi se pare ca Facebook nu te lasa sa il stergi de tot. E ca o mana mereu intinsa in fata unui narcoman. Poti renunta, poti pune toate drogurile in palma aceea dar ea ramane acolo, intinsa spre tine si cu drogurile tale neprizate pe ea.
E marti. N-am cine stie ce chestii de facut la job si nici cine stie ce chef ca sa fac… orice. Deci pana maine ma voi complace in stadiul vegetativ in care ma gasesc inca de vineri seara. N-am gasit inca nici o metoda de a lucra 2 zile din 7 dar caut. Speranta moare ultima si se pare ca aveau dreptate cei care au spus-o primii.
Ieri a fost ceva lume pe blog pe CHAT, eu m-am sustras miseleste la un moment dat doborat de somn, dar asta nu inseamna ca n-a fost o reusita si fara mine. Am realizat astfel ca sesiunile de chat merita sa fie continuate si pe viitor, eventual cu ceva mai multa valva pentru a ne bucura de participarea mai multor omi. Eu le multumesc celor care au fost prezenti si ma voi scuza pentru disparitia mea subita. Data viitoare punem o ora mai rezonabila.
Tot ieri am schimbat un 6288 pe un N70 de care ma bucur acum. Telefoane adevarate frate, nu stiu astia, generatia iPhone, despre magia telefoanelor care ne-au incantat trecutul. Ador N70 si regret cumva faptul ca acel 6288 avea momentele lui de personalitate. Sunt sigur ca noul stapan nu ma va injura tare. La urma urmei i l-am lasat configurat pentru internet.
La finalul randurilor de mai sus si inceputul celor prezente, continua sa fie marti. Un marti insorit, in Cluj. Atat de insorit incat imi voi lua prietena la o pizza si o bere diseara si vom face din aceasta zi dezagreabila o zi placuta. E un gand bun care va face sa treaca ziua asta nemernica. De ce nemernica ? E doar o alta zi de lucru iar eu sunt tot parte din sistem. Ceea ce … e cam aiurea.
Update:
Sa nu facem treburile pe jumatate. Imi voi dezactiva definitiv si irevocabil si conturile de Yahoo Messenger, acest nefiind o porcarie mai mica decat Facebook. Raman de gasit la telefon pentru prieteni si pe e-mail (id.irelevant@yahoo.com) pentru straini. Si desigur, pe acest preaminunat blog si-al sau chat, din cand in cand. Si eu zic ca e suficient. Sa auzim de bine !
Ba, toate bune si frumoase, cum spui tu; da’ la modu’ in care schimbi tu numerele de telefon ca si strinfii, cum te mai gaseste omu? hm?
le stiu eu pe ale voastre, aia care contati
Deci zi asa, ca te dai la fund si nu mai vrei sa fi gasit decat atunci cand vrei tu
taci mah, o fi
da’ iti place noul chat ?
dar ce domnule, de pe fain poți să-ți ștergi contu definitiv? o laie! îl lași să atârne acolo ca o chestiune flască în care putregăiesc karmele
macar Fainu e o chestie constructiva
Cine e ala chat si daca parintii lui stie